Imobilul a fost locuit de mai mulți descendenți ai familiei Gyulay

Conacul a fost construit în secolul XVII de către generalul austriac Gyulay Ferencz, pe locul unui imobil de dimensiuni mai mici, aflat pe domeniul familiei din localitatea Mintia.

Imobilul a fost locuit de mai mulți descendenți ai familiei Gyulay, în anul 1806 castelul și moșia erau stăpânite de Gyulay Istvan.

În timpul revoluţiei din anul 1848, familia Gyulay se refugiază la Cluj, iar după revoluţie revin la Mintia doar Ludovic, Ladislau Kuun şi soţia sa, Constance, şi copiii acestora, Irene şi Geza. Ludovic a fost ultimul moştenitor din familia Gyulay,care a adus modificări construcţiei, forma actuală datând din anul 1834.

Tot el a scris peste 100 de jurnale despre acest domeniu. Ludovic nu a avut urmași, toată averea i-a revenit surorii sale și soțului acesteia, Ladislau Kuun care o lasă mai departe fiului, Gheza Kuun. Acesta se învârte în cercuri importante cunoscând oameni din literatură, muzică, studiază la Viena și Budapesta, astfel o cunoaște pe scriitoarea româno-albaneză Elena Ghica – fiica marelui ban Mihai Ghica, nepoata domnitorului Grigore al IV-lea Ghica şi prima femeie care a escaladat vârful Mont Blanc, pe 1 iunie 1860.

Gheza se stabilește la Mintia în 1870 și se căsătorește cu Vilma Kemeny. Astfel domeniul de la Mintia a devenit un loc de pelerinaj al intelectualilor vremii. La acea vreme saloanele castelului erau decorate cu portretele familiei, cu obiecte prețioase, dar dotat și cu o bibliotecă imensă, acestea fiind admirate de mari personalități ale vremii.

Frumuseţea conacului de pe malul Mureşului a fost admirată de preşedintele Societăţii Arheologice – Solyon Fekete, directorul Muzeului de Istorie şi al Şcolii reale din Deva – Teglas Gabor, savantul Samuel Brassay , V. Zakrzewski – profesor la Universitatea din Cracovia, Al. Szilagyi – secretarul Societăţii Istorice, baronul Balazs Orban, A. Szecsen – mareşalul Curţii Imperiale.

Baronul Miklos Josika venea şi el adesea de la Brănişca la Mintia, uneori pe jos, alteori călare sau cu maşina, sau cu barca pe Mureş, ca să admire în special parcul din jurul castelului. Contele Kuun a dat copacilor numele celor mai mari scriitori maghiari decedaţi, mulţi dintre ei foşti prieteni. Există de pildă, Arborele lui Attila, în memoria lui Attila Gerando. Printre tufele de trandafiri, privitorul descoperea şi numeroase altare onorifice ori funerare.

Geza Kuun a murit în anul 1905. Se spune că trupul contelui Geza a fost înmormântat la Cluj, dar inima sa a fost îngropată în cimitirul din curtea Bisericii Reformate din Mintia, alături de alţi membri ai familiei sale şi de foşti stăpâni ai Castelului.

În anul 1908 domeniul de la Mintia a fost cumpărat de groful Horvath Toldi Rudolf de la un moștenitor de-al soției lui Gheza Kuun, un anume Joseph.

Toldi Rudolf moare în anul 1931 lăsând doi urmași, o fată și un băiat. Fata moștenește colecția de timbre, se pare o raritate la acea vreme, ar fi conținut toate mărcile poștale tipărite până în 1919. Istvan, moștenește conacul, fiind și ultimul proprietar al domeniului de la Mintia, până în 1945 la Reforma Agrară.

În timpul comunismului până în anul 1989 a fost numit Casa agronomului. Conacul a reintrat în posesia moștenitorului în 2007 iar de vreo câțiva ani trece prin procesul de restaurare.

Actualul proprietar, Horvath Toldi Peter, este nepotul lui Istvan.

În prezent clădirea se află pe lista monumentelor istorice românești, fiind declarat monument istoric de importanță națională și universală, clasa A.

 

 

Publică GRATIS știrea ta!