După 100 ani de la realizarea Marii Uniri, după 29 ani de la revoluţia din decembrie 1989, România este locuită în număr mare de pensionari şi de muncitorii cei mai prost plătiţi din Uniunea Europeană.
Sclavia modernă a devenit o realitate în anul 2018, iar românii care nu au „reuşit să evadeze” din această ţară vândută la bucată, trăiesc astăzi la limita sărăciei.
17 decembrie 1989 a fost ziua în care Scânteia Libertăţii a fost aprinsă la Timişoara. Studenţii au fost cei care au înţeles că libertatea merită orice sacrificiu, şi au plătit pentru aceasta cu preţul vieţii. E trist că astăzi aceste sacrificii au fost uitate atât de cei care conduc ţara cât şi de majoritatea românilor. Un sacrificiu inutil la prima vedere, care a oferit însă oportunitatea de EVADARE din propria ţară a peste 4 milioane de români care au înţeles foarte repede că acest stat a ajuns pe mâini străine, condus de interese personale şi de grup, fără nici un program de guvernare care să urmărească bunăstarea cetăţeanului.
Războiul româno-român a sărăcit această ţară, lăsând-o fără resurse, fără industrie, fără locuri de muncă, fără 4 milioane de români, fără viitor, dar plină de ură între semeni.
Avem datoria să reclădim societatea civilă, şi în acest fel nu vom întina memoria celor ucişi la revoluţie, şi cu siguranţă vom lăsa un viitor lipsit de griji, generaţiilor următoare.
Să păstrăm vie amintirea tuturor celor ucişi în decembrie 1989 şi să apărăm Libertatea câştigată de ei, pentru noi.
Dumnezeu să-i ocrotescă!
