În ciuda faptului că termoficarea în România este într-un declin accelerat, chiar în România există orașe în care soluția de încălzire centralizată a putut fi reformată și transformată într-o opțiune reală, sustenabilă de încălzire: Iași, Ploiești, Oradea; sau există modele de bună practică de soluții punctuale, promovate de operatorii locali de termoficare, ca în Constanța.

Modelul Oradea anul 2019

În 2009, au întocmit un master plan pe 20 de ani privind producția, transportul și distribuția de energie termică, cu indicatori și ținte clare.

Situația inițială și soluții:
• înlocuirea capacităților de producție din `60-70 cu centrală în cogenerare nouă (2016), 55 mil EUR
• modernizarea a 37,5 km rețea primară veche de 40 de ani, 33 mil EUR, în două etape; acum se modernizează încă 11 km de rețea primară
• 148 de puncte termice: 27 au fost reabilitate și automatizate, până în 2020 peste jumătate din punctele termice vor fi complet automatizate
• consumator: reabilitare termică a blocurilor în programul național; sistem informatic integrat pentru citirea și managementul contoarelor (4 mil EUR); atragerea în sistem a blocurilor noi, prin integrarea conceptului Smart Home (inclusiv control prin telefon al temperaturii)
• cel mai mare program de investiții, din 2013: 112 mil EUR (94 mil fonduri UE); geotermal – investiții în pompe și rețea pentru un cartier, 4 mil EUR
• monitorizare constantă a indicatorilor de performanță și adaptare la solicitările consumatorilor (ex. cooperare cu furnizorul local
de gaze pentru retragerea treptată a termoficării dintr-un cartier de case cu avarii frecvente în termoficare și înlocuirea cu centrale individuale)

Rezultate:
• 2014-2018 singurul oraș cu creștere constantă de consumatori branșați; în 2018, 566 cereri noi de racordare, în 2019-2022 se vor racorda încă 5.000 de apartamente
• reducerea graduală a subvenției cu păstrarea constantă a prețului la gigacalorie

Centralele de apartament pe gaze, interzise din 2030 în toată Uniunea Europeană

Unele state UE au început deja să ia măsuri de limitare a utilizării centralelor termice individuale pe gaze. De exemplu, în Olanda, instalarea lor este interzisă în clădirile noi, cu excepția situațiilor unde nu sunt încă disponibile alte surse de încălzire. O masivă campanie susținută de ONG-uri de mediu și diferite industrii a cerut eliminarea completă a acestor centrale până în anul 2021.

În decembrie 2018, Viorel Alicuș, șeful Direcției generale eficiență energetică, surse regenerabile, cogenerare și energie termică din ANRE, a vorbit la Parlament despre posibilitatea introducerii unei taxe de mediu pentru posesorii de centrale termice individuale de apartament.

Noi am făcut o verificare, hai să zicem, poate nu cine știe ce adâncă, care e evoluția numărului de centrale termice individuale în ultimii 3 ani în România. Capacitatea acestor centrale a crescut de la 3.400 MW la 5.500 MW, în doar 3 ani, din 2015 în 2017. Ne vom trezi, și ar fi bine să facem măsurătorile astea, că, cu toate că am desființat și am redus capacitățile în instalații de cogenerare, poate ineficiente, rezultatul este creșterea emisiilor de CO2 în aglomerări urbane, mai ales că aceste centrale de apartament nu au niște condiții de mediu impuse clar de legislația actuală. Ne gândim să vedem dacă nu există totuși soluții prevăzute în Directivele europene, pentru ca taxarea de mediu să poată fi impusă și acestor centrale individuale„, a spus Alicuș.

Termoficarea în Deva

Termocentrala Mintia livrează agent termic pentru asigurarea termoficării orașului Deva de câteva decenii. Programul pilot de contorizare individuală este un real succes, acest lucru fiind confirmat și de solicitările de rebranșare din ultimii ani dar și de ultimele studii care au arătat că centrala de apartament emană peste 70 de produși cancerigeni.

Mortalitate de cancer crescută. Centrala de apartament vs termoficare. Deva în pericol.