La 23 august 1939, la Moscova, Uniunea Sovietică și Germania Nazistă au semnat un Tratat de neagresiune, cunoscut sub numele Pactul Molotov-Ribbentrop, după numele celor doi miniștri de externe semnatari.
Pactul a fost însoțit de un Protocol secret ce împărțea Europa centrală și Răsăriteană în „sfere de influență”, părțile aliindu-se în procesul expansionist de împărțire a Europei care a condus în mod direct la declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial.
Prin acest document, cele două părți semnatare își împărțeau teritorii aparținând Poloniei, Finlandei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei.
Referitor la România, partea sovietică își preciza interesul pentru Basarabia.
În doar 10 zile pactul a fost transpus în practică, Germania atacând Polonia la 1 septembrie 1939 și declanșând cel de-Al Doilea Război Mondial.
Uniunea Sovietică a atacat de asemenea Polonia, la 17 septembrie 1939.
Războiul devastator care a început la 1 septembrie 1939 a provocat moartea sau prigonirea a milioane de oameni și a impus asupra societăților democratice din statele central-europene și estice nazismul și apoi comunismul, regimurile totalitare care au marcat dramatic secolul XX.
Diplomații români au informat permanent factorii de decizie cu privire la acordul dintre Uniunea Sovietică și Germania nazistă întrucât intuiau pericolul împărțirii Europei de Est între cele două regimuri totalitare și consecințele devastatoare asupra sistemului de pace instituit prin Tratatele de Pace de la Paris din 1919-1920.
Documentele diplomatice de epocă arată fără dubiu că evaluarea de atunci a consecințelor pactului era corectă, fiind determinat inclusiv conținutul general prevederilor secrete, Polonia fiind indicată de altfel ca prima țară ce va fi atacată în viitorul război mondial.
Nimeni nu intuia însă amploarea fără precedent a suferințelor umane, pierderilor de vieți omenești, distrugerilor materiale, precum și consecințele geopolitice ale noului război.
În anul 2008, Parlamentul European a desemnat data de 23 august drept „Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Stalinismului și Nazismului”, având în vedere rolul determinant al Pactului Ribbentrop-Molotov în declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial.
Această zi a fost proclamată de legislativul european pentru a păstra vie amintirea victimelor deportărilor și exterminărilor în masă, precum și pentru întărirea bazelor democrației și consolidarea păcii și stabilității în Europa.
În România a fost stabilită „Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului” pe 23 august, prin Legea nr. 198 din 7 noiembrie 2011.
Sursa Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe
