Săptămâna Patimilor

În primele zile ale săptămânii, de luni până miercuri în case și gospodării se face curățenia generală, se scoate totul la aerisit, se repară și se văruiesc casele și gardurile.

148
Fiecare zi din Săptămâna Mare are semnificația sa.

Postul Mare este cel mai important si mai sfânt post de peste an, durează 40 de zile, amintind de postul Mântuitorului.

 

Fiecare creștin încearcă să postească după putere, mai ales prima săptămâna și Săptămâna Mare. Pentru creștini este o perioada de adâncă pocăință, pentru că acum a fost chinuit si omorât Creatorul lumii, iar de răstignirea Lui, ne facem cu toții părtași, prin păcatele noastre. De aceea, din punct de vedere creștin, sunt interzise petrecerile și serbările de orice fel.

Postul Paștelui se încheie cu Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare cum mai este cunoscută. Aceasta reprezintă perioada de la Florii până în Sâmbăta cea Mare inclusiv. Este cea mai aspră săptămână de post. În toate bisericile se slujesc seara, Deniile, iar dimineața slujbe speciale, care predispun la meditație asupra vieții creștine și a patimilor Domnului.

Fiecare zi din Săptămâna Mare are semnificația sa.

Luni se pomenește Iosif cel cu bun chip, care a fost vândut de frații săi pe 30 de arginti, ca și Mântuitorul. E pomenit și smochinul neroditor pe care Hristos l-a blestemat și s-a uscat.

Marți se pomenesc cele zece fecioare – cinci înțelepte și cinci nebune pentru că nu făcuseră fapte de credință și milostenie.

Miercuri se pomenește femeia păcătoasă, care a spălat cu mir picioarele Mântuitorului, spre îngroparea Sa.

În primele zile ale săptămânii, de luni până miercuri în case și gospodării se face curățenia generală, se scoate totul la aerisit, se repară și se văruiesc casele și gardurile. Muncile pe câmp sunt permise doar până miercurea. În trecut se făceau focuri rituale, se confecționau haine noi pentru sărbătoare și se tocmeau lăutari pentru hora satului.

În Joia Mare se prăznuiește spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitor, Cina cea de Taina, rugăciunea din gradina Ghetsimani și vinderea Domnului de către Iuda. În seara acestei zile creștinii merg la Denia celor 12 Evanghelii.

Conform tradiției, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele si sufletele morților se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curți, în fața casei sau în cimitire. În tradițiile românilor, Joia Mare se mai numește Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagra, Joimărița. Ea este termenul până la care femeile trebuiau să termine de tors cânepa. La cele leneșe se spunea că vine Joimărița să vadă ce-au lucrat, iar dacă le prinde dormind, le va face neputincioase a lucra tot anul.

Joia Mare este cunoscută mai ales, în cultura populară actuală, ca ziua în care se înroșesc ouăle.

Vinerea Paștilor, este cunoscută, în funcție de zonă ca Vinerea Patimilor, Vinerea Neagra, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare, este zi de mare doliu a întregii creștinătății pentru că în această zi a fost răstignit și a murit Mântuitorul lumii. Această zi este o zi aliturgică, pentru că Liturghia reprezintă jertfa nesângeroasa a lui Hristos, în chipul pâinii și al vinului, iar cele două jertfe nu se pot aduce în aceeași zi. În seara acestei zile se oficiază Denia Prohodului Domnului. După cântarea Prohodului Domnului se înconjoară de trei ori biserica de tot soborul, cu Sfântul Epitaf, care apoi este așezat pe masa din mijlocul bisericii.

În popor se crede că dacă plouă în Vinerea Mare anul va fi mănos, iar dacă nu, va fi un an mai puțin mănos.

Sâmbăta Mare este ziua îngropării Domnului cu trupul și a pogorârii Lui la iad, de unde a slobozit neamul omenesc. Este ultima zi de pregătire a Paștilor, când femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mâncărurilor, de obicei, în Sâmbăta Mare are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncăruri tradiționale.

Publică GRATIS știrea ta!