Provocări legate de un salariu minim echitabil

Gradul de adecvare a nivelului la care sunt stabilite salariile minime prevăzute de lege, de exemplu pe baza unui coș de bunuri și servicii.

113

Răspunsul Confederației Europene a sindicatelor (CES) la a doua fază de consultare a partenerilor sociali în temeiul articolului 154 din TFUE privind posibile acțiuni pentru a face față provocărilor legate de un salariu minim echitabil.

CES reamintește Comisiei Europene că tratatele UE îi interzic să stabilească niveluri de remunerare. Totuși, acest lucru nu împiedică UE să ia măsuri pentru a face față provocărilor de stabilire a salariilor echitabile, prin prevenirea condițiilor de muncă abuzive și promovarea negocierii colective ca o condiție echitabilă de muncă.

Prin urmare, CES solicită Comisiei să prezinte o propunere de directivă-cadru pentru a garanta implicarea deplină a partenerilor sociali și pentru:

  1. să pună capăt practicii nedrepte a salariilor minime mici, afirmând că statele membre nu își pot fixa salariile minime sub un prag de 60% din salariul median și 50% din salariul mediu (pe baza salariului național brut) cu normă întreagă) ;
  2. să pună capăt practicilor neloiale ale anumitor angajatori, cum ar fi plata salariilor sub salariile minime sau clauzele care privau anumite categorii de lucrători de protecție;
  3. să pună capăt practicilor anti-sindicale și să solicite statelor membre să fie de acord cu partenerii sociali cu privire la un plan de acțiune pentru promovarea negocierii colective, inclusiv garanția accesului sindicatelor la locurile de muncă și însoțit de recunoașterea și reprezentarea drepturilor și protecția împotriva victimizării;
  4. să pună capăt promovării de către stat a concurenței salariale neloiale prin modificarea regulilor privind achizițiile publice, astfel încât companiile care refuză să negocieze sau să aplice contracte colective să fie private de contracte publice , plăți din cadrul PAC, subvenții și alte ajutoare financiare;
  5. să pună capăt deciziilor judecătorești negative, propunând un protocol de progres social pentru a proteja negocierile și acordurile colective și autonomia partenerilor sociali;
  6. să pună capăt amenințărilor la adresa statelor membre care practică salariile echitabile prin intermediul sistemelor de negociere colectivă, prin garantarea faptului că acestea nu vor fi niciodată obligate, direct sau indirect, de către UE să introducă un salariu minim stabilit prin lege sau orice alt etaj care ar interfera cu contractele colective.

Sprijinul CES pentru o directivă-cadru nu este condiționat. Textul viitoarei propuneri va fi examinat cu atenție pentru a se asigura că îndeplinește toate obiectivele de mai sus și că se traduce într-o creștere a salariilor lor minime din statele membre la niveluri adecvate, ținând seama de situația lucrătorilor din statul membru în cauză.

CES se va opune oricărei inițiative care ar putea dăuna rolului sau autonomiei partenerilor sociali și fixării salariilor în sistemele de negocieri colective.

Mesaje principale

  1. Confederația Europeană a Sindicatelor susține concluzia Comisiei potrivit căreia acțiunile UE sunt necesare pentru a face față provocărilor de promovare a salariilor minime juste și a negocierii colective.
  2. Criza Covid-19 a demonstrat încă o dată condițiile inechitabile cu care se confruntă prea mulți lucrători din Uniunea Europeană. Muncitorii esențiali ai serviciilor care au continuat să lucreze în timpul pandemiei – adesea cu prețul unui risc personal grav – au fost lăudați public pentru contribuția lor vitală în societate.

    Desigur, acest lucru este foarte important, însă acum trebuie să urmeze acțiuni concrete pentru a se asigura că munca este apreciată în mod corespunzător, ca lucrătorii să fie plătiți pentru ca aceștia să poată finaliza și sindicatele să poată negocia condiții echitabile și juste de muncă. Inițiativa ar trebui să includă, de asemenea, măsuri pentru promovarea convergenței ascendente a salariilor și a condițiilor de muncă în cadrul UE.
  3. În același timp, CES regretă lipsa de claritate cu privire la modul în care se pot realiza măsurile specifice prevăzute, în special faptul că alegerea instrumentului juridic pe care Comisia intenționează să îl propună nu este încă specificat și felul în care vor fi incluse garanții eficiente.
  4. CES invită Comisia Europeană să prezinte o propunere de directivă-cadru europeană în scopul stabilirii unor condiții și obiective minime obligatorii însoțite de o recomandare a Consiliului care definește măsuri suplimentare care pot fi adoptate pentru atingerea acestor obiective (două instrumente vor trebui să urmeze un proces legislativ comun și să fie aprobate în același timp pentru a asigura coerența).
  5. Directiva-cadru trebuie să solicite statelor membre să garanteze un prag de decență pentru planurile salariilor minime. Aceast lucru înseamnă că directiva-cadru trebuie să precizeze că salariile minime prevăzute de lege nu pot să cadă atât sub un prag sub 60% din salariul mediu național cu normă întreagă cât și 50% din salariul brut național cu normă întreagă.

    Pragul nu trebuie să devină maxim și nu poate fi considerat un obiectiv final; Statele membre trebuie să rămână libere să depășească acest nivel și trebuie să stabilească nivelul salariului minim legal al acestora, cu implicarea deplină a partenerilor sociali.

    Ar trebui să fie instituite măsuri suplimentare pentru a verifica gradul de adecvare a nivelului la care sunt stabilite salariile minime prevăzute de lege (peste prag), de exemplu pe baza unui coș de bunuri și servicii. În plus, acolo unde există, salariile minime prevăzute de lege, acestea trebuie să acopere toți lucrătorii și toate salariile inferioare trebuie eliminate.

    Deducerile din salariul minim prevăzut de lege trebuie să fie interzise. Statele membre care protejează planurile salariale prin acord colectiv trebuie protejate pentru a putea continua această practică.
  6. Directiva-cadru trebuie să se asigure că toate statele membre promovează negocierea colectivă, în special negocierea colectivă sectorială și negocierea colectivă intersectorială.

    Directiva-cadru trebuie să impună statelor membre instituțiile și mecanismele necesare pentru promovarea și susținerea negocierii colective, în special negocierile colective sectoriale și negocierile colective intersectoriale.

    Directiva-cadru trebuie să solicite statelor membre să aibă garanțiile necesare pentru a pune capăt anti-sindicalismului și să se asigure că angajatorii respectă dreptul de organizare și dreptul de a negocia colectiv.

    Directiva-cadru trebuie să includă, de asemenea, obligația statelor membre de a elabora un plan de acțiune, în consultare cu partenerii sociali, pentru a promova negocierea colectivă, în special negocierea colectivă sectorială și intersectorială.

    Statele membre în care negocierile colective acoperă mai puțin de 70% din forța de muncă națională (sau mai puțin de 70% într-un sector) trebuie să stabilească un plan de acțiune, în consultare cu partenerii sociali, pentru a se extinde treptat acoperirea a cel puțin 70% din forța de muncă națională (și sectorială).
  7. Este necesar să se asigure că contractele de achiziții publice și finanțarea publică contribuie la promovarea negocierii colective și să garanteze condiții echitabile de muncă. În cadrul acestei inițiative, Comisia ar trebui să prezinte o modificare a procedurilor de achiziții publice și a altor directive pentru a se asigura că numai angajatorii care respectă drepturile lucrătorilor la negocieri colective și care aplică negocieri colective relevante pot beneficia de contracte, subvenții și finanțări publice, fonduri PAC etc.
  8. CES ia cunoștiință de faptul că articolul 153 alineatul (1) litera (b) din TFUE trebuie să fie baza legală a inițiativei, ancordând-o în capitolul politica socială din TFUE. Directiva-cadru trebuie transpusă de statele membre cu cooperarea deplină a partenerilor sociali naționali.

    Statele membre ar trebui să se angajeze activ alături de partenerii sociali și să discute posibilitatea utilizării procedurii prevăzute la articolul 153 alineatul (3) din TFUE pentru a încredința implementarea companiilor și lucrătorilor.
  9. O directivă-cadru europeană bazată pe obiectivele și condițiile menționate mai sus ar contribui la creșterea convergenței sociale și salariale, la respectarea drepturilor lucrătorilor și a sindicatelor, precum și la lupta împotriva sărăciei, inegalității și diferența salarială dintre bărbați și femei. Cu toate acestea, acest lucru nu înlocuiește necesitatea includerii în Directiva privind transparența remunerației, măsuri prevăzute pentru a aborda problema subestimării muncii îndeplinite în special de femei.

    Cele două inițiative sunt de natură să stimuleze cererea și să promoveze negocierile colective, contribuind astfel la o recuperare post-criză a Covid-19, bazată pe progresul social și deschizând calea către un model economic mai echitabil, mai rezistent și mai durabil. În plus, nu putem continua să ignorăm lacunele salariale neloiale dintre diferitele regiuni ale UE. Rezolvarea acestor lacune ar fi, de asemenea, un pas important în lupta împotriva dumpingului social.
  10. Sprijinul CES pentru o directivă-cadru nu este condiționat. Nu vom susține nicio măsură pentru a introduce un sistem unic de relații de muncă sau un salariu minim pentru întreaga UE. Niciun stat membru nu ar trebui obligat să introducă un sistem legal de salarii minime. Pe de altă parte, acolo unde există astfel de sisteme, acestea trebuie protejate.

    Trebuie respectată autonomia partenerilor sociali și deciziile acestora în acest domeniu. Textul viitoarei propuneri va fi examinat cu atenție pentru a se asigura că nu pune în pericol drepturile existente de negociere sau acorduri colective, în special la nivel sectorial. CES se va opune oricărei inițiative care ar reduce salariile minime, ar dăuna rolului partenerilor sociali, le-ar submina autonomia și independența sau sistemele de fixare a salariilor și a negocierii colective.

CES remarcă faptul că, pentru statele membre care nu au un salariu minim legal, Comisia propune că obiectivul poate fi atins dacă toți lucrătorii pot fi cu adevărat acoperiți printr-un contract colectiv și / sau indirect beneficiază de nivelurile de remunerare definite printr-un contract colectiv. Dar este nevoie de mai mult. Statele membre care fixează în principal salariile prin negocieri colective și în care nu există un salariu minim legal prevăzut la 1 ianuarie 2020, nu ar trebui să fie solicitate să introducă un salariu minim prevăzut de lege sau un prag național de ajustare a salariului minim și pot fi a permis să continue să stabilească planuri salariale numai prin negocieri colective.

Publică GRATIS știrea ta!