9 mai, o triplă sărbătoare pentru români

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Independenţei României, sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial și Ziua Europei

140

Ziua Independenţei de Stat a României (9 mai 1877)

„Suntem liberi, suntem o națiune de sine stătătoare”, sunt cuvintele rostite de premierul Mihail Kogălniceanu, la 9 mai 1877, în discursul emoționant ținut în fața Camerei Deputaților, discurs care avea să schimbe fața națiunii.

O zi mai târziu, Camerele reunite ale Parlamentului au votat pentru proclamarea Independenţei, iar Regele Carol I a promulgat actul normativ.

Ruptura definitivă a legăturii de vasalitate față de Imperiul Otoman a venit și ca urmare a deciziei Guvernului Kogălniceanu de a desfiinţa tributului către Înalta Poartă, iar suma acestuia, în valoare de 914.000 lei, a fost trecută la bugetul Armatei, pentru înzestrare.

De referință pentru Războiul de Independență rămân și luptele grele prin care Armata României a trecut, la sud de Dunăre.

Cucerirea redutelor Griviţa, Rahova, Plevna, Vidin sunt mărturii de netăgăduit ale vitejiei ostaşilor români, dar şi a gândirii strategice dezvoltată de conducătorii frontului de la acea vreme.

Victorii grele, cu multe pierderi de vieţi omeneşti, dar, care s-au constituit într-un din principalele motive care au silit Imperiul Otoman să caute calea armistițiului.

Ziua Victoriei. Sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa (9 mai 1945)

La 7 mai 1845, Germania nazistă a capitulat, fără condiţii, la sediul Cartierului General Suprem al Forţelor Expediţionare Aliate din Franţa, de la Reims. Ostilitățile aveau să ia sfârșit o zi mai târziu, pe 8 mai.

Forțele aliate, Statele Unite, Anglia şi Franţa au anunţat, oficial, pe 8 mai victoria, însă liderul Uniunii Sovietice, Iosif Stalin, a insistat ca actul de capitulare să aibă loc în Berlinul ocupat de Armata Roşie.

Astfel, pe 9 mai 1945, şeful Statului Major al Wehrmachtului, feldmareşalul Wilhelm Keitel, semna – în aceleaşi condiţii ca la Reims – capitularea, la sediul Statului Major al armatei sovietice, printre ruinele capitalei germane.

Ziua Victoriei a fost sărbătorită cu mare fast şi a constituit motiv de mândrie pentru statele din URSS şi blocul comunist, până în 1990, iar în România, poate cu atât mai mult, deoarece se încerca scoaterea din conştiinţa colectivă a semnificaţiei zilei de 10 mai, Ziua Regelui sau a Regalităţii, considerată şi sărbătorită ca atare, între anii 1866-1916 şi 1918-1946, ca fiind Ziua Naţională a României.

Ziua Europei. Declaraţia Schuman (9 mai 1950)

La 9 mai 1950, la cinci ani după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, ministrul francez de externe, Robert Schuman, în cadrul unui discurs susţinut la Paris, propunea plasarea producţiei de cărbune şi oţel sub controlul unei autorităţi comune, pentru a se controla în acest fel producţia de armament şi posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat.

Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

Apel lui Robert Schuman nu a rămas fără ecou. Statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda.

Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre. România s-a alăturat acestui complex proiect de construcţie europeană în 2007.

Decizia serbării Zilei Europei în fiecare an, la 9 mai, a fost luată de Consiliul European de la Milano, din 1985.

sursa

Publică GRATIS știrea ta!